Archive for September, 2012

Monster

I’m becoming the Monster I’ve always been.

© 33madspirals 2012. Unauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author and/or owner is strictly prohibited. Excerpts and links may be used, provided that full and clear credit is given to 33madspirals with appropriate and specific direction to the original content.


Interviu Dana Berghes

Dana Berghes, cum este să fii impresar, plusuri și minusuri?
 
Dar eu nu sunt impresar :), eu am prieteni care fac muzică frumoasă cărora le descriu activitatea pe un site făcut de mine. Atât. Încerc să îi sprijin pentru că nu îmi place să îi văd de capul lor, mai ales că, dacă ești muzician sau DJ nu ar trebui să știi să te exprimi ȘI în cuvinte… așa că tot ce fac este să încerc să îi promovez. Sunt prietenă și cu mulți oameni plini de energie care fac evenimente pentru care am lucrat în trecut ca PR, așa că se leagă una-alta ici și colo. De aici până la impresariat e un drum imens!
 
Crezi că România este un mediu propice pentru așa ceva (impresariat pe cont propriu), mai ales pentru tineri antreprenori?

Nu, categoric nu! Până ajungi să dai din coate trebuie să te obosești cu side-jobs ca să te întreții, sau să te introduci într-o tonă de combinații ca să supraviețuiești. Decât să te chinui să transformi chestia asta într-o profesie dacă ești tânăr și începător, mai bine o ții ca hobby și ai răbdare…
 
Ai în vedere să te transformi mai devreme sau mai târziu într-un record label?

Ăsta ar fi un vis prea frumos… dar mai am prea multe de învățat pentru asta și nu știu dacă o să am destulă energie.  

Este perceptia și răspunsul față de evenimente diferit în alte orașe, față de București, dacă da cum?

N-aș putea decât să îmi imaginez că nu e peste tot la fel, dar nu am fost destul încât să îmi dau cu părerea. La Cluj am văzut un public mult mai de calitate decât la noi, de oameni care apreciază real evenimentele și locurile unde au loc, din cauză că nu au ajuns încă la contextul superfluu de aici, unde excesul cauzează ca factorul calitate să nu mai joace un rol așa important. Oamenii se distrează mai relaxat – după părerea mea – în alte orașe decat în București, dar tot va trebui să se deplaseze când vrea să prindă ceva de notorietate mai mare… la București.

În afara de grupulete hardcore, care fiecare se duc la evenimetele care le plac, Romanul nu este obișniut să dea bani pe evenimente, și sincer nici să bea prea mult (aici mă refer la băut social to loosen up, nu să bei să nu mai știi de tine). 
Una din explicații este că unii oameni pur și simplu nu au bani; care crezi tu că sunt impedimentele, și cum s-ar putea crea o cultură de “going out”, going out ca un lucru normal, nu ca un lucru nemaipomenit ca să mă dau în petec sau să cheltuiesc nu știu cât. Aici mă refer și la faptul că oamenii să înțeleagă că artistul nu este o hologramă care apare când are chef publicul, și că are și el nevoie de mâncare și că nu are o grădină în care ii cresc echipamente, pe care le culege și cu care arată cool la spectacol.

Cred că cel mai important element, mai presus de bani sau de oferta de going out sau de absolut orice factor social sau cultural este felul în care ai fost educat. Cunosc familii în care nu se mergea nici la teatru, nici la film, iar maxima preocupare circumstanțial socială era ceva ieșeală de final de săptămână undeva unde căscai gura la ceva neinteresant cu acces liber. Când crești înconjurat de așa ceva, e complicat să înțelegi de ce berea la un eveniment nu costă 3 lei ca la supermarket sau de ce trebuie să plătești intrarea și să nu părăsești incinta până la final… La pol opus, în grupuri sociale în care se practică cu o oarecare tradiție orice fel de activitate care este în sine un serviciu de timp liber, apar și acele personaje care nu mai fură muzică și filme de pe internet și își comandă chiar biletele în avans pentru evenimente online, ș.a.m.d.
 
Dana Banana vine de la?

Așa mă alinta Gojira și așa mă strigau copiii între blocuri când eram mică și veneam julită în genunchi acasă. Când am ales adminul pentru site, mi s-a părut natural…

Banana Society vine de la?

Păi… vorbeam tot cu Gojira și cu prietena noastră cea mai bună acum vreun an sau mai mult? Și căutam un nume pentru ceea ce încerc să construiesc. Auzeam adesea diverse gafe în ceea ce privește reprezentarea unui artist sau tratarea lui intrinsecă în media, plus că doream să creez un izvor centralizat al întregului conținut pe care îl generez. Logic că nu am timp să mă ocup așa cum mi-aș dori, având în vedere că alerg printre festivaluri, evenimente, a patra facultate, și așa mai departe, dar am hotărât să construiesc în timp. Locușorul ăsta online, norișorul ăsta, trebuia să se cheme cumva. Și mă gândeam că dacă toată lumea ar fi ca mine, ar fi așa, mai frumos și lejer și pozitiv totul – deci mai multe banane înseamnă o societate de banane, nu?

Și tu până la urmă ce faci?

Eu mă pregătesc să devin orice în zona psihologiei clinice și între timp mai plimb câinele printre câteva evenimente și ceva predare de germană și scris pe site (și scris pe hârtie chestii pe care nu le voi publica niciodată). Mă obsedează muzica și sunt și foarte naivă – gen mă îndrăgostesc de băieți în funcție de afinitățile lor muzicale și ăsta e un adevăr ce tot continuă de când aveam 14 ani, dar măcar îl recunosc de vreo 2… Îmi place să cred că tot ce cunosc și tot ce am acumulat din graficul timp versus informație nu face decât să mă ajute să ajut pe alții la un anumit nivel și ăsta e resortul motivațional pentru care fac tot ce fac – sau cel puțin încerc.

La câte beri ții până ești praf?

Ce înseamnă praf? Praf gen tipsy hăhăhă gen 3 beri sau praf gen mers ondulat cu ochelari de soare prin Amzei la 3 dimineața gen juma’ de litru de palincă și tot 3 beri pe lângă? M-am dezobișnuit să beau și m-am lăsat și de fumat acum vreo jumătate de an, când am hotărât că nu eram deloc așa cum aș fi sperat să fiu la 23 de ani. Nu știu de ce în acest parcurs de identificare personală fumatul a fost printre primele chestii la care am renunțat.

Visul tău este…

Să alerge copiii mei cu copii prietenilor mei în vacanțe drăguțe pe care o să le facem împreună după ce ne scoatem din cap depravări și petreceri și pierdut timp în diverse contexte dezolante și n-o să mai alergăm nici după afirmare profesională, iar cea financiară va fi venit deja. Ca atare o să avem concentrarea și motivația necesare să ne maturizăm complet și să exercităm funcțiile noastre vitale în direcții cu adevărat constructive și înălțătoare. Iar pe lângă: numai artă.

Ce ai acuma în cuptor (sau în microunde) ca planuri?

Tocmai terminasem un somon cu avocado și roșii și m-am pripit până să citesc până la capăt… Sper să finalizez curând și o colecție de eseuri, dar nu mă grăbesc nicăieri. Sunt într-o perioadă în care văd și două filme pe zi și mai sug și muzică cât mă duc urechile… Să vedem unde duce toată absorbția asta cerebrală.

La ce 3 filme si 3 melodii să se uite/asculte cei care au citit acest interviu?

Păi la Brave,

pentru că e o animație pe care am văzut-o cu prietena mea cea mai bună și ne-a mângâiat în suflet și am și tras niște burți de râs… Pixar depăsește lejer Disney și oricât am insistat cu desene în ultima vreme, ăsta se califică direct la film, e scris foarte bine!

Biutiful

pentru că e urmarea naturală de după Amores Perros și 21 Grams, menită să te facă să plângi cu motiv și să te autodepășești.

Și acum nu mă pot hotărî între

Le gamin au velo și La prima cosa bella…

din cauză că îmi stăruie în amintire atât lacrima care mi-a dat la primul și nivelul de întorsură emoțională înregistrată în ziua în care am fost să-l văd, dar și hohotele de râs pe care le-am dat la al doilea… Și la ambele am fost fix cu persoana potrivită conjuncturii!

O să mi-o forțez și o să zic că fără Enter The Void
 
nu ar fi existat sens în multe care au urmat post-vizionare.

Cât despre ascultat, se pune și un audiobook? Pentru că dacă da, toată lumea ar trebui să poată să recite din A New Earth a lui Eckhardt Tolle!!! Și dacă nu se pune acest audiobook, atunci da, am trei melodii, dar sunt așa from deep down inside, încât nu pot să cred că le transcriu din suflet în notepad!

Ar fi vorba de Saint Germain – Sure Thing,

nu pot să mă hotărăsc între

Kazi Ploae – 13 ceruri

The XX – VCR

și Subcarpați – Atât de personal

am tranzitat cu mintea toate piesele care au stat pe repeat în ultima vreme și constat ca de obicei un amalgam dezorganizat, dar presupun că se întâmplă tuturor care se spală cu sunete la urechi, dar a treia piesă știu sigur ce e:

Gojira – No more.

Sweet IDM times!

O puteți găsi pe Dana la:

www.bananasociety.ro

© 33madspirals 2012. Unauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author and/or owner is strictly prohibited. Excerpts and links may be used, provided that full and clear credit is given to 33madspirals with appropriate and specific direction to the original content.


Dana Berghes Interview

Dana Berghes, what’s it like to be an impresario, upsides, downsides?

I’m not an impresario :), I have friends that make nice music, and I describe thier activity on my website, that’s it. I try to support them because I don’t like seeing them by themselves, I think if you’re a musician or a DJ, you shouldn’t have to know how to express yourself in words… so all I do is try to promote them. From here to being an impresario is a long way.

Do you think Romania is a good environment for something like this (freelance impresario), especially for young antrepreneurs?

No, definitely not! Until you get to a floating point you have to tire yourself with side jobs to support yourself, or to get involved in a billion of little somethings to survive. Instead of torturing yourself into being an impresario, especially if you’re a young beginner, better do it as a hobby and have patience.
 
Would you like to transform yourself sooner or later in a record label? 

This would be an unbelievable dream, but I still have too much to learn for this, and I don’t know if I’ll have enough energy.

Is perception for events in other cities different than in Bucharest, if yes, how?

I can only imagine, that it’s not the same everywhere, but I haven’t been to other cities that often to have an oppinion. I’ve seen much better crowd in Cluj, people who truly appreciate the events and places where they happen, because they’re not yet oversaturated. In Bucharest, because there are so many events, people don’t pay that much attention to quality. People in other cities are more relaxed when they party than Bucharest, that is my perception, but if they want to catch the shows with the big names, they’ll have to come to Bucharest.

Besides hardcore groups, that each go to the events they like, Romanians are not used to pay, or pay too much for events, and honestly they don’t even drink that much (here I’m talking about social drinking to loosen up, not drinking to lose your mind). Some people, simply don’t have the money to do this, what do you think are the factors that impede this, and how could a “going out” culture be created, going out as a normal thing, not as a special event. Here I’m also talking about people understanding that the artist is not a hologram that appears when the crowd feels like it, to entertain them and that the artists need to eat as well and the gear that they need to perform does not grow on trees in their back gardens.

I think the most important element, regardless of money or the going out offer, or any social or cultural factor is the way you’ve been educated. I know families that would never go to theater, film, and the best social gathering they would attend to, most of the time by chance, would be going/stumbling upon somewhere in the weekend to some boring value less free event. When you grow up like this, it’s complicated to understand why beer at an event doesn’t cost the same as in the supermarket, or why do you have to pay to enter and have no passouts.

Dana Banana comes from?

Gojira used to smooch me like this, and this is what the kids were calling me when I was little, and I would come home with bruised knees. When I chose the admin name for the website, it felt natural…

Banana Society comes from?

Well… I was talking with Gojira again, and our best friend about a year ago or so? And I was looking for a name for what I’m trying to make. I would often hear about unfortunate incidents about the way artists are being represented and the way they are treated in the media, I also wanted to create a centralized spring for the all the content I generate. Obviously I don’t have enough time to focus on it, as I’d like to, considering, I’m juggling between festivals, events, my 4th Uni, and so on, but I’ve decided to build in time. This little online nook, this little cloud, needed to be called something, and I was thinking if everybody would be like me, everything would be so much nicer and better and positive, so more bananas, means a better society right?

And what do you do actually?

I’m studying to become a psihotherapist and in the meantime I also walk the dog, between a few events and the German classes I teach, and writing on the website, and writing on paper, stuff I’d never publish. I’m obsessed with music and I’m very naive, like I fall in love with guys based on their musical taste, and this is a truth that’s been going on since I was 14, that I’ve been admitting it in the last 2… I like to think that all the experience I’ve gathered on the axis time vs information only helps me to help others on a certain level and this is the motivational resort, that makes me do what I do, or at least I try.

How many beers can you handle until you’re wasted?

What does wasted mean? Wasted like typsy like 3 beers or wasted like walking aimlessly with sunglasses at 3am in Amzei Square… like half a liter of palinka (50%) and 3 beers on top? I’m not used to drink like that anymore and I’ve quit smoking about half a year ago, when I decided I was not at all the person I hoped to be at 23, in what concerns personal identification+activities+habits.

Your Dream is….

To have my children and my friends children run side by side in cute holidays, which we would have togheter after we get all the depravations, parties and time wasting activites in various desolate contexts out of our heads, and we won’t be running after professional or financial realization, and we would have enough focus and motivation to become completely mature and exercise our vital functions in ways that are truly constructive and enlightening. And besides this: just art.

What’s in your owen (or microwave) right now as far as plans?

I’ve just finished salmon with avocado and tomatoes and I rushed to read this until the end… I hope to finish soon an essay collection, but I’m not in a hurry. I’m in a place where I watch 2 films a day and I suck as much music as my ears can take. Let’s see where all this cerebral absorbtion leads to…

What 3 films and 3 songs the people who read this interview should watch/listen?

Well Brave,

because it’s an animation I watched with my best friend and it carressed our soul and we had a great laugh… Pixar is way better than Disney and this is basically a film, it’s very well written.

Biutiful

because it’s the natural continuation after Amores Perros și 21 Grams, made to make you cry for a reason and make you push yuourself beying your limits.

And now I can’t decide between

Le gamin au velo and La prima cosa bella…

because the tear I shed watching the first one, stays in my memory and the level of emotional turn I got on the day I went to watch it, but also the laughter I got with the second one… And I watched both with eaxctly the right person for the event!

As far as listening goes, do audiobooks count? If so, everybody should be able to recite from Eckhardt Tolle’s A New Earth!!! And if audiobooks don’t count, then yes, I’ve got 3 songs, but they are so personal from deep down inside, that I can’t believe I’m transcribing them on the notepad from my soul…

It would be Saint Germain – Sure Thing,

I can’t decide between:

Kazi Ploae – 13 ceruri

The XX – VCR

and Subcarpați – Atât de personal

I’ve scanned all the tunes that I’ve had on repeat lately and I can see, as usual it’s a chaotic mix, but I assune it happens to everyone who wash their ears with sound, but I know for sure what the 3rd track is:

Gojira – No more.

Sweet IDM times !

You can find Dana here:

www.bananasociety.ro

© 33madspirals 2012. Unauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author and/or owner is strictly prohibited. Excerpts and links may be used, provided that full and clear credit is given to 33madspirals with appropriate and specific direction to the original content.


Cunt

You can’t bring me down anymore
You fucking cunt
You’re out of my life
A cunt that doesn’t know how to use or enjoy her cunt
A cunt that suffers from both obsession and guilt
Bye Bye

© 33madspirals 2012. Unauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author and/or owner is strictly prohibited. Excerpts and links may be used, provided that full and clear credit is given to 33madspirals with appropriate and specific direction to the original content.


The Nothing

The Nothing
The most formidable adversary you’ll ever meet
No chance
No opportunity
No understanding
Pure blackness
Pure darkness
There is nothing more frightening
Than seeing time standing still
See time passing you, while you can’t move
No matter what you do nothing is happening
Nothing you can see
Nothing you can hear
Nothing moves
Nothing budges
Not even a whisper
You can barely breathe
You vaguely know when it started
You don’t know when it ends
Whatever you do don’t stop

I don’t think
I listen and follow
I follow signs

I am God
You are God too
The difference between you and I is that
I know I am God, and act like one
While you don’t

© 33madspirals 2012. Unauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author and/or owner is strictly prohibited. Excerpts and links may be used, provided that full and clear credit is given to 33madspirals with appropriate and specific direction to the original content.


Cele 2 Feluri In Care Iti Ruinezi Viata Ta Si A Altora

Sunt doua feluri in care iti ruinezi viata ta si a celor din jur.

Unul este in a incerca sa fii perfect.

Celalalt este sa crezi ca nu meriti sa ti se intample lucruri bune.

Cu alte cuvinte obsesie si vina.

© 33madspirals 2012. Unauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author and/or owner is strictly prohibited. Excerpts and links may be used, provided that full and clear credit is given to 33madspirals with appropriate and specific direction to the original content.


The 2 Ways You Ruin Your Life With

There are 2 ways with which you ruin your life and the life of those around you.

One is trying to be perfect.

The other is to think that you don’t deserve good things happening to you.

In other words, obsession and guilt.

© 33madspirals 2012. Unauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author and/or owner is strictly prohibited. Excerpts and links may be used, provided that full and clear credit is given to 33madspirals with appropriate and specific direction to the original content.